Un recent studiu Fordaq arată că „exact în perioada de maxim a cererii pe piețele internaționale, RNP- Romsilva a gâtuit oferta de resursă prin restrângerea ofertei de lemn pe picior și incapacitatea de a pune proporțional mai mult lemn fasonat pe piață”. Efectele sunt devastatoare, atât la nivel de consumator, care plătește acum triplu pe un metru cub de lemn de foc, cât și la nivelul industriei lemnului, unde numeroase fabrici sunt obligate să tragă obloanele, sau în cazuri mai bune, să facă doar reduceri de personal sau să se relocheze în alte țări. Mai mult, România a rata șansa de a deveni un jucător internațional important, pierzând în fața politicilor constructive ale polonezilor, arată o anchetă a NewsTrack.ro, care prezintă situația plecând de la ceea ce se întâmplă în teren, adică „în pădure”, unde mafiile locale sunt stăpâne și au ajuns să dicteze în piață, până la politica distructivă, lipsită de viziune a RNP- Romsilva.
Originea dezastrului este în pădure, iar unul dintre cei mai buni cunoscători ai fenomenului este activistul de mediu Tiberiu Boșutar, care de ani și ani de zile se luptă cu mafia lemnului. A acceptat un amplu interviu pentru NewsTrack.ro pentru a explica cum au ajuns mafioții să dicteze în piață.
De ce mafioții plătesc pentru un metru cub de lemn pe picior un preț mai mare decât cel al unui metru cub de cherestea
Înainte de a publica interviul integral, Newstrack.ro prezintă, în contextul studiului Fordaq, dezvăluirile lui Tiberiu Boșutar despre moduul de operare al mafiei lemnului.
„Mecanismul prin care mafia dictează în piață este următorul: firmele din mafiile locale licitează la prețuri pe metru cub de lemn pe picior mai mari decît prețul unui metru cub de cherestea. Normal, în aceste condiții, industria lemnului, fie că vorbim de fabrici de prelucrare, fie că vorbim de fabrici de mobilă, sunt într-o situație disperată.
Cum își permite un SRL cu maxim doi angajați să plătească aceste sume pe care fabricile cu zeci de angajați nu și le permit?! Simplu. Prin înțelegerile cu autoritățile locale, mai bine zis cu pădurarul, SRL-ul plătește un metru cub de lemn pe picior dar pleacă din pădure cu doi sau chiar trei metri în același preț.
Ei au depozitele chiar la ieșirea din drumul forestier și de la punctul de recoltare până la depozit camioanele sunt încărcate cu alți metri cubi peste volumul prevăzut în contract. Așadar, cu prețul pentru un metru cub ei cumpără de fapt patru metri cubi”, explică Tiberiu Boșutar.
Cunoscutul activist spune că în acest mecanism ”pădurarul este cel mai mare dușman al pădurii și al industriei lemnului”. Cea mai recentă dezvăluire care îi susține afirmațiile a fost făcută vineri, 08 iulie, în “cimitirul trist” din pădurile Săpânței (Maramureș), unde Tiberiu Boșutar prezintă într-o înregistrare video „adevărate crime forestiere controlate și susținute tocmai de cei ce se prezintă că ar fi silvicultori”.
Unde s-a ajuns
În paralel cu jocurile mafiei care deja dictează prețurile în piață, Fordaq semnalează că „exact în perioada de maxim a cererii pe piețele internaționale, RNP- Romsilva a gâtuit oferta de resursă prin restrângerea ofertei de lemn pe picior și incapacitatea de a pune proporțional mai mult lemn fasonat pe piață”.
Momentul la care face Fordaq referire este luna martie, când:
- Statele Unite devin principala piață a exporturilor de cherestea de rășinoase din România, cu peste 65 000 mc exportați în martie 2022, o creștere de 169 % față de martie 2021.
- prețul mediu de export in martie 2022: 358 euro/mc, mai ridicat în Statele Unite și Japonia, sub medie în Orientul Mijlociu și mult mai mic în Nordul Africii.
- creșterile medii de preț față de martie 2021 sunt de peste 40 % exprimate în euro ( cursul Euro- RON a fost foarte stabil), exportatorii beneficiind și de creșterea cursului dolarului față de Euro si RON.
Însă, „restrângerea artificială a ofertei de lemn- cauzată de politica RNP Romsilva dar și de blocajele administrative binecunoscute- cum este evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice, a condus la creșteri de prețuri de peste 100 % martie 2022 / martie 2021 la cvasitotalitatea sortimentelor de lemn pentru industrie, creșteri mult mai mari decât creșterile pe piețele de export”, arată Fordaq.
- restrângerea artificială a ofertei de lemn- cauzată de politica RNP Romsilva dar și de blocajele administrative binecunoscute- cum este evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice, a condus la creșteri de prețuri de peste 100 % martie 2022 / martie 2021 la cvasitotalitatea sortimentelor de lemn pentru industrie, creșteri mult mai mari decât creșterile pe piețele de export.
- ceea ce se întâmplă acum în piață este o aterizare dură , atât a piețelor internaționale dar de și mai mare amplitudine a pieței interne, în condițiile acumulării de stocuri care pun presiune pe scăderea prețurilor.
- va urma o perioadă de turbulențe, cu rezilieri de contracte de lemn pe picior, contracte adjudecate la prețuri foarte mari în toamna anului trecut.
- nerealizarea țintelor cantitative de valorificare a lemnului sub formă fasonată de către RNP- Romsilva va obliga Regia să ofere aceste cantități în piață ca lemn pe picior.
Concluziile studiului sunt amare:
Anul 2022 ar fi putut fi un an excepțional pentru industria lemnului din România, dacă ar fi fost valorificate oportunitățile oferite de piețele internaționale – cerere și prețuri maximale, inclusiv relocarea de facilități de producție și reorientare de comenzi din Ucraina și Rusia, care ar fi putut fi captate de România.
În loc de performanțe economice, avem o furtună perfectă: prețuri nesustenabile ale resursei de lemn în România, deficit artificial de resursă, stocuri la prețuri foarte mari, sectorul de exploatare blocat în contracte prin licitații adjudecate la prețuri foarte mari.
Piața lemnului din România de dovedește din nou foarte rigidă, puțin capabilă de a urmări oportunitățile date de piețele internaționale. Evoluand chiar contratimp, așa cum a facut-o mai mereu în ultimii 3-4 ani, sub imperiul unor decizii administrative arbitrare.
Este greu de anticipat care vor fi noile nivele de echilibru, cât de amplă va fi recesiunea care se profilează.
Sunt segmente ale pieței care sunt la nivele maximale, în special lemnul pentru energie, lemnul de foc, peleții. Cererea totală este încă puternică.
