La Reci, în județul Covasna, funcționează cea mai performantă fabrică ecologică de cherestea din România: nimic din fluxul de producție nu se pierde, totul se reutilizează. Deschisă în 2015, cu o investiție de 165 de milioane de euro, fabrica HS Timber de la Reci produce câteva sortimente de cherestea, peleți, dar și energie regenerabilă.
În paralel cu fabrica ecologică s-a dezvoltat și comunitatea. Acum, 600 de localnici lucrează în fabrica HS Timber din Reci. Investiția a ajutat familiile să rămână împreună, iar tinerii comunei să nu mai plece.
Iar datorită taxelor plătite la bugetul local de compania HS Timber, comuna Reci se autofinanțează și nu mai primesște niciun leu de la statul român.
Un reportaj Antena3:
Cea mai performantă fabrică ecologică de cherestea din România se află la Reci, în județul Covasna: Nimic din fluxul de producție nu se pierde, totul se reutilizează
În cea mai performantă fabrică de cherestea din România, deschisă în anul 2015 din comuna Reci, Covasna, a fost atinsă o premieră.
Acolo a fost pentru prima dată construită o clădire de la zero, care este complet independentă energetic și care își produce aingură toate resursele de care are nevoie. Asta pentru că nimic din fluxul de producție nu se pierde, totul se reutilizează.
“Ne aflăm acuma la departamentul lemn Rotunda, așa îl numim noi. Este primul departament din lanțul de funcționare a fabricii. După ce au fost prelucrate datele și după ce au fost verificate în sistem la poartă, buștenii, transporturile sunt îndrumate către acest departament, se fac fotografii la fiecare buștean în parte. Se văd fotografiile, se vede profilul bușteanului și sub forma asta putem ca să știm exact diametru și lungimea care o are.
Dacă volumul constatat de noi depășește volumul din aviz, atunci buștenii respectivi care depășesc volumul din aviz sunt puși deoparte, urmând a fi anunțată Garda Forestieră”, spune Adrian Radu, managerul fabricii de cherestea de la Reci.
Fabrica ecologică în care nu se pierde nimic
Deschisă în 2015, cu o investiție de 165 de milioane de euro, fabrica de la Reci produce câteva sortimente de cherestea, peleți, dar și energie regenerabilă.
“După ce a fost prelucrat bușteanul și transformat în cherestea, resturile de rumeguș și tocătură sunt trimise către hala de peleți. Trece printr-un proces de producție prin care-i uscăm rumegușul respectiv și ajunge în hala de peleți, unde dăm valoarea adăugată, materialului nostru”, mai spune Adrian Radu, managerul fabricii de cherestea de la Reci.
Toate resursele necesare funcționării fabricii, inclusiv energia, sunt produse pe platformele de la Reci. În fluxul de producție nu se pierde nimic.
“Aici e camera de comandă a centralei termice. Totul se monitorizează, totul funcționează automat. Avem o centrală termică de 38 de megawați termic și care generează în plus încă 15 megawați electric.
Cenușa pe care o scoatem afară pentru un transportor cu bandă umedă, urmează a fi livrată către firme specializate care să prelucreze așa ceva”, spune managerul fabricii de cherestea de la Reci..
La Reci productivitatea înseamnă un lanț de producție responsabili din punctul de încărcare până când produsul final iese pe poarta fabricii.
“Deja cred că am depășit 175 de milioane investiți în această fabrică. Ca și contribuții la bugetul de stat cel puțin anul trecut am ajuns la peste 22 de milioane de lei, impozite și contribuții sociale plătite la bugetul de stat”, spune managerul fabricii de cherestea de la Reci.
În paralel cu fabrica ecologică s-a dezvoltat și comunitatea
“Se vede o dezvoltare a întregii comunități a satului, a Reciului, a satelor dimprejur, pentru că la început oamenii erau foarte închiși, numai cu activități agricole. Avem fanfara în care sunt foarte mulți tineri implicați, tineri și familiile lor, când sunt diferite festivaluri. Sunt implicate și în trupa de teatru care funcționează în sat”, spune Kinga Fabian.
“Primii ani s-a dublat bugetul, după care după modificările legii bugetului de stat am ajuns să primim undeva pe la 70% din bugetul local, sub mai multe forme, deci impozite, taxe locale sau impozitul pe venit redistribuit către noi. Proporțional este mult mai mare decât impozitele și taxele locale colectate de către noi. Așa că undeva în jurul anului 2014-15 am ajuns practic independenți financiar și de atunci încolo nu mai primim niciun leu de la statul român pentru că practic îndeplinim toate criteriile ca să ne autofinanțăm”, spune Lehel Dombora, primar comuna Reci.
600 de localnici lucrează acum în fabrica din Reci. Investiția a ajutat familiile să rămână împreună, iar tinerii comunei să nu mai plece.
