România pierde avantaje economice importante din cauza administrării ineficiente a Dunării, deși fluviul reprezintă unul dintre cele mai importante coridoare de transport din Europa. Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, susține că investițiile în navigabilitate și un management unitar ar putea transforma Dunărea într-un motor de dezvoltare pentru comerțul regional.
România nu valorifică la adevărata capacitate potențialul economic al Dunării, consideră președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban. Acesta afirmă că lipsa investițiilor în lucrările de întreținere și administrarea fragmentată a fluviului limitează utilizarea uneia dintre cele mai eficiente căi de transport de mărfuri din Europa.
Invitat în emisiunea Puterea Știrilor de la PS News, Daraban a explicat că transportul fluvial oferă avantaje logistice greu de egalat de transportul rutier sau feroviar.
„Pierdem pentru că avem o autostradă europeană acvatică pe care se pot căra dintr-un convoi 12.000 de tone de marfă odată, adică 600 de tiruri pe șosea sau 300 de vagoane de cale ferată. Când am văzut că un bac la Calafat și-a întrerupt activitatea din cauza apelor mici ale Dunării, m-au apucat nebuniile. Dunărea aceasta are apă suficientă, dar dacă o lăsăm să se lăbărțeze, zici că e Amazonul. E foarte lată, dar în mijloc are un metru adâncime. Apa avem, problema este că nu avem niște maluri organizate cum trebuie și nu ne ocupăm de dragaj”, a declarat președintele CCIR.
Potrivit acestuia, dificultățile nu țin doar de infrastructura din România, ci și de lipsa unei strategii comune între statele riverane. În opinia sa, interesul economic diferit al țărilor traversate de Dunăre împiedică dezvoltarea unui sistem eficient de administrare a fluviului.
„Aici este o problemă de gestionare comună, dar pe Dunăre sunt doar trei țări interesate: România, Serbia și Austria. Bulgarii, croații, ungurii și slovacii nu sunt interesați, pentru că au economii mici, exportatori și importatori de mici dimensiuni, și nu au atâta putere economică încât să încarce un convoi pe Dunăre. Nouă ne-ar trebui ca Dunărea să fie gestionată unitar”, a explicat Daraban.
Președintele CCIR consideră că administrarea fluviului ar trebui realizată după modele de succes existente în Europa și propune înființarea unei companii comune a statelor riverane, care să încredințeze managementul unei entități cu experiență în exploatarea infrastructurii fluviale.
„Eu aș face o societate comercială cu toate țările Dunării acționare și aș da acest management al Dunării unei entități care a dovedit performanță pe fluviu, cum este Duisburg Port Authority. Ei realizează 140 de milioane de tone de marfă pe an și aproximativ 5 milioane de containere, adică mai mult decât toată Dunărea cu portul Constanța la un loc. Acei oameni chiar știu ce să facă cu un fluviu”, a afirmat Mihai Daraban.
În opinia liderului CCIR, transformarea Dunării într-un coridor logistic competitiv ar reduce costurile de transport, ar crește atractivitatea României pentru investiții și ar consolida rolul Portului Constanța în rețelele comerciale europene și internaționale.
