Portul Constanța joacă un rol strategic în noua configurație economică și geopolitică a regiunii Mării Negre, susține președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban. Într-un interviu acordat CugetLiber.ro în marja Maritime Business Week, acesta a vorbit despre importanța portului în contextul războiului din Ucraina, despre potențialul Dunării ca principal coridor logistic european și despre investițiile necesare pentru creșterea competitivității Constanței.
Potrivit lui Mihai Daraban, Portul Constanța și-a depășit de mult statutul de infrastructură portuară, devenind un element-cheie pentru comerțul regional și pentru viitoarea reconstrucție a Ucrainei.
„Portul Constanţa reprezintă astăzi mult mai mult decât o simplă infrastructură de transport – este o poartă strategică către reconstrucţia Ucrainei şi un hub vital pentru întreaga regiune a Mării Negre. Poziţia geografică privilegiată a portului Constanţa îl transformă într-un punct nodal pentru comerţul cu ţările din regiunea Mării Negre, Balcanii de Vest şi Asia. Această conectivitate multiplă creează oportunităţi excepţionale pentru companiile româneşti şi partenerii lor internaţionali de a contribui activ la eforturile de reconstrucţie şi de dezvoltare economică regională”, a declarat președintele CCIR pentru CugetLiber.ro.
Acesta susține că obiectivul principal trebuie să fie transformarea Mării Negre într-o zonă atractivă pentru transportul maritim internațional, în ciuda limitărilor geografice și a provocărilor existente.
„Obiectivul nostru central este să facem din Marea Neagră o zonă cu adevărat atractivă pentru traficul maritim internațional. Este o mare relativ închisă, acceptăm acest lucru, și vine cu restricții reale. Există obstacole structurale care descurajează rutele prin Marea Neagră și pe care trebuie să le avem în vedere când vorbim de dezvoltarea traficului în regiune. De aceea, mizăm atât de mult pe coridorul est-vest. Coridorul transcaspic nu este o idee, este deja o realitate în construcție, iar Constanța este nodul său european natural”, a explicat Daraban.
Un capitol important al interviului a fost dedicat Dunării, pe care șeful CCIR o vede ca pe o resursă strategică insuficient valorificată.
„Consider că Dunărea trebuie să devină o autostradă europeană, cu un management unificat al navigației, iar noi, ca țară riverană cu ieșire la mare, avem cel mai mult de câștigat dintr-o asemenea viziune. Putem învăța multe de la reprezentanții Portului Duisburg, port care generează anual un volum de marfă mai mare decât întregul bazin dunărean, inclusiv Portul Constanța”, a afirmat președintele CCIR.
În opinia sa, Portul Constanța trebuie privit ca un complement al marilor porturi europene, beneficiind de poziționarea sa avantajoasă pe ruta mărfurilor care tranzitează Canalul Suez.
„Portul Constanța nu este un concurent al Portului Rotterdam, este complementul său firesc, cu un avantaj de distanță față de Canalul Suez de aproape patru ori mai mic. Toate mărfurile care vin din Extremul Orient, din Asia de Sud sau din Africa de Est spre Europa tranzitează obligatoriu Suezul, iar noi suntem primul port european de escală pe această rută”, a precizat Mihai Daraban.
Referindu-se la cooperarea regională, președintele CCIR consideră că Dunărea trebuie administrată în mod coordonat de statele riverane și că regiunea Mării Negre trebuie să își valorifice propriile avantaje logistice și energetice.
„Dunărea nu este un simplu fluviu. Este o autostradă strategică ce poate redefini conectivitatea între Marea Neagră și Europa Centrală. Trebuie să înțelegem că România și regiunea noastră nu se pot baza exclusiv pe fluxurile energetice dinspre vest. Toate interconexiunile, gaze, electricitate, sunt întrerupte undeva la nivelul Austriei. De aceea, prioritatea noastră este să gestionăm noi înșine oportunitățile acestei regiuni. Turcia, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan sunt parteneri logistici și energetici naturali, iar coridorul Mării Negre trebuie consolidat cu instrumentele pe care noi le putem controla”, a spus președintele CCIR.
În ceea ce privește investițiile realizate în Portul Constanța, Mihai Daraban apreciază că dezvoltarea infrastructurii trebuie să continue, atât prin implicarea operatorilor privați, cât și printr-o diplomație economică mai activă a statului român.
„Capacitatea de stocaj a portului a crescut de 10 ori în ultimii 30 de ani, de la 200.000 de tone, la peste două milioane de tone astăzi. Este o evoluție remarcabilă, dar trebuie continuată”, a declarat președintele CCIR.
Totodată, acesta propune inițierea unui dialog cu autoritățile egiptene pentru reducerea costurilor de tranzitare prin Canalul Suez.
„Cred că a venit momentul ca România să deschidă, printr-o discuție bilaterală cu Egiptul, tema unui discount la tarifele Canalului Suez pentru navele care operează în Portul Constanța. Un discount de 10-20% la tariful Canalului ar fi, pentru competitivitatea Constanței, extrem de important, în condițiile în care un singur drum dus-întors al unei nave de tip panamax costă astăzi 500.000 de dolari”, a mai declarat Mihai Daraban pentru CugetLiber.ro.
În încheiere, liderul Camerei de Comerț și Industrie a României a subliniat că investițiile private trebuie însoțite de măsuri concrete din partea autorităților.
„Investițiile demonstrează că sectorul privat își face datoria. Este momentul ca statul român să își facă și el partea, printr-o diplomație economică activă în sprijinul fluxurilor comerciale care trec prin Constanța. Camera Națională va continua să susțină demersurile pentru consolidarea Portului Constanța ca hub logistic strategic la Marea Neagră și va promova, în cadrul dialogului bilateral cu partenerii din regiune, soluții care să reducă costurile de operare pentru navele care tranzitează către și de la Constanța”, a concluzionat Mihai Daraban în interviul acordat CugetLiber.ro.
